Zimbrul in Romania

 

1. Zimbrul în  captivitate

Refacerea speciei zimbru în România a început la data de 12 noiembrie 1958, cand o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia în pădurea Slivuţ-Haţeg, judeţul Hunedoara.

De la Slivuţ Haţeg s-au transferat exemplare în diverse puncte din ţară cum ar fi: Bucşani, Poiana Braşov, Gradina Zoologică Băneasa, Piteşti, Târgu Mureş etc. Ca urmare a împerecherilor repetate în cadrul unui grup restrâns, între exemplarele din cadrul rezervaţiei a apărut fenomenul de consangvinizare, născându-se exemplare cu o rezistenţă scăzută la factori de mediu, înregistrându-se nu de puţine ori chiar decesul descendenţilor la naştere. Deşi s-au făcut numeroase demersuri în sensul aducerii de noi exemplare de zimbri din alte ţări, nu s-a reuşit acest lucru.  Ultimul transfer s-a înregistrat în  2002 când  s-au adus 3 exemplare din Rezervaţia de Zimbri Bucşani.

La nivelul anului 2009, în România, zimbrul poate fi întâlnit în condiţii de captivitate în 2 locaţii aflate în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor şi anume, în grădina zoologică Vânători Neamţ (6 exemplare) şi în rezervaţia Haţeg Slivuţ (6 exemplare), precum şi în Grădina Zoologică Târgovişte (1 exemplar). Efectivul aflat în captivitate înseamnă 13 exemplare adică 19% din totalul populaţiei de zimbri din România, la nivelul anului 2009.

Rezervaţia Haţeg Slivuţ

Iniţiativa refacerii acestui fond faunistic preţios al pădurilor din Munţii Carpaţi, a început la data de 12 noiembrie 1958, cand o pereche de zimbri, un mascul şi o femelă, pe nume Podarek şi Polanka a fost adusă din Polonia în pădurea Slivuţ-Haţeg, judeţul Hunedoara.

De la Slivuţ Haţeg s-au transferat exemplare în diverse puncte din ţară cum ar fi: Bucşani, Poiana Braşov, Grădina Zoologică Băneasa, Piteşti, Târgu Mureş etc. Ca urmare a împerecherilor repetate în cadrul unui grup restrâns, între exemplarele din cadrul rezervaţiei a apărut fenomenul de consangvinizare, născându-se exemplare cu o rezistenţă scăzută la factori de mediu, înregistrându-se nu de puţine ori chiar decesul descendenţilor la naştere. Deşi s-au făcut numeroase demersuri în sensul aducerii de noi exemplare de zimbri din alte ţări, nu s-a reuşit acest lucru. Ultimul transfer s-a înregistrat în  2002 când  s-au adus 3 exemplare din Rezervaţia de Zimbri Bucşani.

Zimbrii de la Haţeg sunt găzduiţi într-un ţarc cu o suprafaţă de 5 ha având în componenţă 2 compartimente din care: unul cu o suprafaţă de 1,5 ha, unde pot fi vizionaţi pe timp de zi, iar celălalt cu o suprafaţă de 3,5 ha unde sunt lăsaţi pe timp de noapte.

Pe timp de primăvara-vară zimbrii se hrănesc cu iarba pe care o pasc din ţarcul unde sunt ţinuţi, primind ca hrană suplimentară porumb şi suculente iar pe timp de toamnă-iarnă pe lângă hrana naturală pe care o pot găsi în ţarc (ghinda),  primesc ca hrană suplimentară porumb, fân, suculente şi sare. Apropierea de oraşul Haţeg, precum şi de şoseaua naţională fac din Haţeg-Slivuţ unul din punctele de mare atracţie turistică ale zonei.

 Gradina  Zoologica Dragoş Vodă Vânători Neamţ

La Gradina Zoologică de la Vânători Neamţ, zimbrii au fost aduşi prima dată în anul 1969, când au fost aduse 3 exemplare de zimbri de la Rezervaţia Haţeg Slivuţ. Cea mai numeroasă populaţie de zimbri în cadrul Grădinii Zoologice a fost un număr de 12 exemplare în anul 1977. În momentul de faţă se găsesc 6 exemplare de zimbri într-unţarc de 4 ha.

2.Zimbrul in semilibertate si libertate

Efective de zimbri în semilibertate se găsesc doar în două rezervaţii administrate de Regia Naţională a Pădurilor (RNP), Neagra Bucşani – Direcţia Silvică Târgovişte (peste  25 exemplare aflate într-o împrejmuire de 160 hectare) şi Vânători Neamţ – Direcţia Silvică Piatra Neamţ (22 exemplare aflate într-o împrejmuire de 180 hectare). Populaţiile aflate în semilibertate reprezintă 81% din totalul populaţiei de zimbri din România, la nivelul anului 2010.

 Rezervaţia Neagra Bucşani

Rezervaţia Neagra Bucşani, judeţul Dâmboviţa, a fost înfiinţată în 1981, cu zimbri proveniţi în principal de la Slivuţ Haţeg, dar şi din import, de la Rezervaţia Okskij Zapovednik-Rusia, Bialowieza-Polonia şi Bulgaria, în scurt timp populaţia ajungând la 18 exemplare. Considerentele înfiinţării în apropierea Bucureştiului, a unei rezervaţii de mari dimensiuni, în care s-au concentrat mare parte din zimbrii existenţi la acea data în România, au ţinut nu numai de ecologia speciei dar au fost şi de  natură politică. Din păcate, începând cu 1986, când  o femelă a fost adusă de la gradina zoologică Innsbruck, Austria, nu s-a mai reuşit importul altor exemplare, astfel că problema consangvinizării a devenit una reală.

    Populaţia actuală este constituită din  aprox. 30 exemplare, aflate în condiţii de semilibertate, beneficiind de o suprafaţă de 162 hectare pădure, poieni şi terenuri de hrană.

În cadrul Rezervaţiei Neagra Bucşani există amenajări specifice de bună calitate precum locuri de belvedere, puncte de observaţie, o cabană de vânătoare  precum şi un sistem de alei ce permite deplasarea cu uşurinţă spre ţarcul de zimbri. Deşi există dotările necesare, iar accesul este facil (aprox. 70 km fata de Bucureşti, spre exemplu), afluxul de turişti nu se ridică la nivelul aşteptărilor şi al potenţialului Rezervaţiei.

Rezervatia Vama Buzăului

O nouă populaţie în semilibertate  a fost constituită, începând cu anul 2008, la Vama Buzăului, la iniţiativa Agenţiei de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov (ADDJB). În momentul de faţă, se află un nucleu de 11 exemplare de zimbri importate din Austria , Elvetia si Italia pe o suprafaţăă de 10 ha, în perioada următoare se va construi un ţarc pe o suprafaţă de aproximativ 170 hectare, precum şi facilităţile necesare.

Parcul Natural Vânători Neamţ

Un efectiv de 22 de exemplare de zimbri  se afla un Tarc de Aclimatizare al Zimbrilor  de 180 de ha, localizat in comuna Vanatori Neamt.

Un proiect de reintroducere în libertate a zimbrului se desfăşoară sub directa coordonare a Administraţiei Parcului Natural Vânători Neamt, program început în cadrul proiectului „Managementul Conservării Biodiversităţii”, finanţat de către Banca Mondială, Guvernul României şi Regia Naţională a Pădurilor.